„Surprinzător, însă romanul din spațiul basarabean începe a avea ținută estetică și caracter artistic. Se detașează în mod vădit de textualismul gratuit și fără mesaj. Este evident faptul că în ultima perioadă, romanul contemporan atacă subiecte dureroase care au marcat destinul nostru colectiv și deapănă ghemul traumatic al individului hărțuit de ideologia totalitară sau împins sub tăvălugul schimbărilor interminabile (inechitabile) ale societății așa-zis democratice. Pe fonul tradiției estetice instituită de înaintași la capitolul roman, este salutară și apariția romanului Montana de Alexandru Popescu (Chișinău, Editura ARC), fiind și unul dintre debuturile care au marcat anul 2022, asta dacă am ține cont și de o altă apariție editorială semnată cu pseudonimul Sașa Zare, Dezrădăcinare (București: Editura Fractal, 2022). Montana de Alexandru Popescu a fost inclus, alături de romanul-frescă Patimile după Iov de Val Butnaru (Chișinău, Editura ARC, 2022), în programul de lectură Capitala citește, proiect susținut de Primăria municipiului Chișinău. Iată că editura ARC face o frumoasă descoperire a unui prozator debutant, însă de perspectivă pentru spațiul nostru literar, dovedind încă o dată că editorul poate avea un rol important, asta dacă are curajul să publice și autori fără nume sau fără recomandări de gașcă. Astfel că, editorul Iurie Bârsa ne pune la dispoziție un roman cu o forță și structură narativă impresionantă, având și o remarcabilă întâmpinare trecută pe coperta a patra pe care semnează criticul literar Eugen Lungu și scriitorul Iulian Ciocan.
Romanul spune povestea zguduitoare a unui destin marcat de monstruoasa mașinărie ideologică, care este capabilă să dezbine societatea și să-l dezrădăcineze pe individ. E cronica unui regim sinistru, care practic îl pune la zid pe protagonistul Ivan Josan și-l determină să-și accepte condiția. Scris într-un stil alert și destul de accesibil, cu un mesaj bine definit, romanul reconstituie secvențial atât evenimentele istorice de dată recentă ale Republicii Moldova, cât și drama exilatului, a celui mereu fără casă. E povestea tristă a unei copilării devastate de experimentele societății totalitare, dar și a singuraticului condamnat să nu mai prindă rădăcini oriunde ar merge. Pe bună dreptate am putea spune că e un roman al devenirii, care prezintă avântul copilăriei până în zorii adolescenței și zelul tânărului de 32 de ani, care luptă pentru a-și găsi un rost în lumea mare. Acțiunea romanului începe în forță, în stilul unui thriller, dând senzația de agitație, astfel încât evenimentele se desfășoară într-un cadru realist, trăite la intensitate maximă. Viața personajului este o luptă contra cronometru pentru supraviețuire, cerândui-se mereu să fie taciturn (cuvântul îndrăgit de autor) și pregătit să țină piept provocărilor, gata oricând să răstoarne munții (p. 193). Totul este imperativ și necesită o rezolvare urgentă. Cotidianul este invadat de imprevizibil și de incertitudine, timp în care Ivan Josan devine victima unor circumstanțe ce se dezlănțuie nemilos. În mare parte, cauza acestor palpitații, stări de panică și depresie ale protagonistului își trag rădăcinile din traumele din copilărie. Și pentru că a avut o copilărie zdrobită în milioane de așchii (p. 34), personajul își reconstituie din amintirile fragmentate destinul, topind în conștiință toate elementele care i-au însemnat devenirea.
Având un caracter confesiv, romanul Montana dezvăluie treptat apanajul traumatic al lui Ivan, dar și fractura sa psihologică. Deși acțiunea romanului se desfășoară pe două planuri narative și pe diferite axe temporale, totuși acestea converg la un moment dat în același punct nevralgic, momentul copilăriei de teritoriul bazei feroviare. Construcția epică este țesută armonios cu unele elemente autobiografice, ceea ce creditează narațiunea cu un grad sporit de autenticitate. Structurat în 12 capitole și un epilog, romanul adună parcă într-un puzzle anevoioasa cale a protagonistului de recuperare a Sinelui, a copilului interior. (…)”
Constantin Ivanov,
scriitor, critic literar